Scrisoare postuma...

Daca exact intre orele cinci si sapte, te-ai fi lasat fermecat in ghiocul valurilor ce recompuneau frenetic valsul senzatiilor prime, ultime, patrunzator urgente, spontan totale ale eruptiei acelei dimineti, daca numai si numai in sfera acelei clipe, te-ai fi abandonat, uitand angoasa clipei de ieri si nepreocupat fiind de a celei de maine, daca tu ai fi vibrat...tot, imbatandu-te doar cu clipa solitara, dar de negasit in corespondentul alteia, daca naravul de a gandi ce nu poate fi gandit nu ar fi trezit la lumina ratiunii fiorul pasiunii adormite in misterul...negru si gros al zatului de cafea, atunci, poate doar atunci, ti-as fi trimis chiar si doar cenusa literelor singurei scrisori care ti-ar fi spus : « aici, acum, atat… »

Baby alone in Babylone

Baby alone in Babylone, noyée sous les flots
de Pontiacs, de Cadillacs, de Bentley à L.A.
de Rolls Royce et de Buicks
dans la nuite métallique...

Baby alone in Babylone, noyée sous les flots
de musiques electriques de rock 'n 'roll
tu recherche un rôle, tu recherche les studios
et les traces de Monroe
les strass et le stress, dieu et déesses de Los Angeles

Baby alone in Babylone, noyée sous les flots
de lumière, de poussières, d'étoiles éphémères
tu rêves d'éternité
hélas tu vas la trouver

Baby alone in Babylone noyée sous les flots
de tes larmes et le charme
de l'avenue du crépuscule
c'est le Sunset boulevard qui serpente dans le noir

Baby alone in Babylone noyée sous les flots
de Malibu, petite star inconnue
tu n'as vu que l'etoile
de la police fédérale

Umbra, nu calauza...

- Jocul tau este unul crud si riscant ! Te joci periculos de-a tine cu tine, de mult prea mult timp…

Ghicesti ca au trecut aproape doi ani de cand incerc…sa te ghicesc si imi imaginez ca de acum, am voie sa pretind ca simt aproape tactil fibrele radacinilor auto-flagelului tau. Mi-a fost greu sa intuiesc daca, la randu-mi, voi putea candva naviga liber, curajos, inconstient, cu vantul in crestet scalpandu-mi pletele, catre departari incerte, undeva, in largul tau, sau daca dimpotriva, nu ma vei fi ancorat in implacabilul prizonierat al labirinturilor tarmurilor tale inghetate scenaristic…

Am inteles fuga ta de mize, am aflat ca le urasti, ca nu ai miza sau ca singura ta miza este supradoza de venin injectata subit sub derma de arsura muscaturii…« Indragostita fatal de pericol », iata postulatul autodecantat al ramasitelor propriilor tale ideologii...

Am incercat sa trec delicat, fluid, prin duritatea carcasei, apoi sa descojesc ductil, pana la foitele cele mai fine, pana la firele insesizabile, aproape invizibile...

Alteori, cu unghii de monstru racaind in carne, a trebuit sa zgaltai tectonic straturi de sub...alte straturi, pentru a observa miscarile, apoi deformarile, pentru a atinge carnatia chiar atunci adusa pe lume si care, nesufocata inca de corsetele vinovatiei, nu nega, nu reprima, nu ucidea placerile desfranate ale niciunei nopti iubite sub felinarele rosii ...

Te-am intaratat cu o furie mocnita, amara, la reintoarcerea catre parcursul aventuros in care tot tu aveai sa-ti fi propria calauza, de data aceasta insa, tinandu-te de mana cu o umbra...cu umbra ta...

...propria-ti calauza a propriei umbre...

Ti-am cerut mai apoi sa fim celebri anonimi care am prins ultimele bilete la marea mascarada..., sa repasim nesigur catre inceputuri, sa reintram inspaimantati in rolul in care erai nascuta, proiectata dorinta-carne neimblanzita, erai doar clocot pulsional...

Mi-am dorit sa fii din nou cu mine instinct-eros, instinct-thanatos, nezidite in altar, nesanctificate intre naos si pronaos...sa inaintam regresiv catre timpul in care nu puteai intelege impotriva cui si de ce ar trebui sa te aperi si in care, neavand ratiuni defensive, ti-ai nascocit arme ofensive, ucigase, de distrugere in masa a tuturor celor care ti-ar fi putut banui vulnerabilitatile...

Ti-am cerut curajul reintoarcerii in camera ta...

Ti-am cerut curajul sfasierii cearsafurilor albe de pe mobila uitata, veche, roasa, curajul ridicarii obloanelor prafuite, al deschiderii largi a ferestrelor, al curatarii panzelor de paianjen din cotloane...

Ne-am asezat pret de o clipa pe divanul pe care buclele aurii se dezmierdau in rostogoliri voluptuoase in miezul pernelor spumoase, uriase, dar esentele de chiparos au tasnit infiorate dintre asternuturi in involuntarul mnezic al iluziei perindarilor printilor nomazi si... te-ai speriat de reintalnirea cu iluzia...

Din colbul uitarii..., aruncati in colturi opuse ale camerei, sabotii rosii, sclipitori, s-au apropiat magnetic unul de altul, cu gratia demult abandonata a piruetelor enigmatice scartaite tropait pe parchetul din lemn de nuc. De pe umerasele prafuite in intunericul sifonierului, nici macar rosul macilor insangerati in imprimeurile florale ale rochiilor vinovat adolescentine, nu mai puteau racni raspunsurile iluzoriu destinice...

va urma...

Petit Prince

Mon petit amour unique, je te promets la clé de mes secrets, je te promets que tu trouveras Le Petit Prince…

Te-am tradat !

- Bine, dar fiece val de-al tau ar trebui sa-si aminteasca de fiece zvacnire a erotismului trupului meu...in tine...
Te-am banuit atat de greu, am ajuns la tine spintecand carare prin hatisul smocurilor salbatice de iarba lunga, taioasa, iarba rea, ce mi-au sfasiat o vreme talpile nesigure, ce au lasat in nisip urme solitare, neputincioase, atacate de spinii neumblatului, atat doar cat primul tau val, crud, rece, crud de rece, sa-mi acopere urmele ranilor devenite acum...vagi.
M-am tradat, nemailasandu-mi trupul tie cand, la orizont, barca, precum o aratare suspendata in proiectii atemporale, barca parasita de pescarul sinucigas, mi-a inabusit in introspectii sevrajul dorintei carnale. Atunci mi-am potolit patima de a te patrunde cu furie, de a inota haotic impotriva tuturor curentilor tai inghetati brahmanic in freamate meditativ-ritualice, impotriva tuturor valurilor tale rasarite arhetipal candva sau inca nerasarite...
Fragmente ale neaflarii din mine in tine nu vor fi insa impaturite si lasate in voia largului tau printr-un simplu papirus inchis intr-o sticla, ci prin acest bolovan de cufar pe care sunt pregatita sa-l ingrop ca pe o piatra de moara in adancurile tale...

The forgotten breeze...

“And so it is…just like you said it would be
Life goes easy on me most of the time
And so it is…the shorter story
No love, no glory, No hero in her skies

…

And so it is…just like you said it should be
We'll both forget the breeze most of the time
And so it is…the colder water
The blower's daughter, the pupil in denial…”

Marea sufera !

- Te indepartezi azi, stiu, esti suparata…ma pedepsesti pentru ruperea legamantului nostru : ”incrancenata dorinta de retragere, incrancenata nevoie de...netacere in fata ardorii tacerilor noastre...”. Da, am tradat, dar nu credeam ca tu, o Mare...atat de mare, vei suferi...
Aud cum imi spui chiar acum ca maine vei desfrana furios de stancile digului din mine valuri dionisiace, ca Apolo al nostru va fi tras in vartejul extatic al curentilor tai nemilosi si dus intr-un larg nedeslusit…
Iarta-ma ! Nu-mi puteam imagina ca si Marea sufera...nu-mi imaginam ca tot ce e liber ar putea cunoaste vreodata suferinta...

I'm not going anywhere

Eu stiu ca undeva anume, intr-un loc alunecat intre meridiane, inghitit in nebanuitul oceanului, sau dimpotriva, inca nenascut de vreo harta a lumii, exista un petic de plaja pe care nisipul ars de soare plesneste peretii de sticla ai clepsidrei…

Era spatiul din strafundurile caruia, comorile de dincolo de materie ar fi putut tasni din erotismul oricarui val, pentru ca apoi sa fi putut fi zarite pe intreg luciul marii…

Era plaja fierbintelii ardente a gandurilor in soarele ce mi-ar fi putut topi toate intrebarile inghetate fara raspuns…

Dar tot eu am aflat, fara sa vreau, Raspunsul : nu voi reveni nicicand acolo. Pe acea plaja, misterul va trebui sa ramana neatins, indepartat, prelungit, protejat, conservat, cernut de vant in etanseitatea urmatoarei Clepsidre…

“This is why I always wonder

I’m pond full of regrets

I always try to not remember rather than forget…”

Double self portrait

Repetarea canonului perpetuei scoateri, al extragerii din propria fiinta, al patrunderii prin surprindere in adancuri, al nedomolitei napustiri a mea in mine. Patosul voluptatii descompune, inunda, apoi navaleste fluid din teaca duala precum o cascada dementa, dar este astamparat imediat de taietura de gheata a lamei unei arhitecturi inaccesibil solidificate in statuia amazoanei trufase. Fantanii grandios decorative ii lipseste nemilos, imuabil, implacabil, Ciutura...

Gustul meu este acela al aruncarii de sus in bratele lacome ale...pericolului, atingerea mea zideste in obscur, pentru ca imediat insa, naluca sa iasa din zid incarnata in consistenta aflarii celui mai ascuns secret, iar farmecul meu sta sapat intre mii si mii de alte mistere, sub adancuri de piatra, intr-un fluid ce nu va erupe nicicand prin retina ochiului artezian...

Start wearing purple!

Gogol Bordello - Start Wearing Purple
Asculta mai multe audio Muzica »

Rochia plisata iese din bezna cufarului. Pliurile ii fosnesc in senzatii violet sub lumina diminetii care o amuteste. Ii vad paloarea emotiei, dar nu am de gand s-o opresc din...nelinistire. O observ cum inainteaza acum, chiar acum, calda, umeda, uda, din ce in ce mai uda, catre Piata Rosie. Stiu, o stiu, o simt: fiorii trenei MOV, ai rochiei celei mai lascive fantasme, vor scalcia tocurile in piatra cubica din piatra, vor tasni vulgar pe podium din ultima colectie de vara…

"So yeah, ah start wearing purple wearing purple
Start wearing purple for me now
All your sanity and wits, they will all vanish
I promise, it's just a matter of time!..."

I know that I'am wearing the dress of Lozgechkin to Passepartout

Isotérico e Iniciático...Pessoa

Do Vale à Montanha

"Do vale à montanha, / Din vale la munte,

Da montanha ao monte, / De la munte catre deal

Cavalo de sombra / Calul din umbra

Cavaleiro monge / Cavalerul calugar

Por casas, por prados, / Printre case, printre pajisti

Por quinta e por fonte, / Printre gradini si fantani

Caminhais aliados. / Cu ele plimbandu-te.

Do vale à montanha, / Din vale la munte

Da montanha ao monte, / De la munte catre deal

Cavalo de sombra, / Calul din umbra

Cavaleiro monge, / Cavalerul calugar

Por penhascos pretos, / Printre tarmuri negre

Atrás e defronte, / In urma si inainte

Caminhais secretos. / In taina plimbandu-te.

Do vale à montanha, / Din vale la munte

Da montanha ao monte, / De la munte catre deal

Cavalo de sombra, / Calul din umbra

Cavaleiro monge, / Cavalerul calugar

Por plainos desertos / Printre oazele desertului

Sem ter horizontes, / Fara orizonturi

Caminhais libertos. / In libertate plimbandu-te.

Do vale à montanha, / Din vale la munte

Da montanha ao monte, / De la munte catre deal

Cavalo de sombra, / Calul din umbra

Cavaleiro monge, / Cavalerul calugar

Por ínvios caminhos, / Pe drumuri fara urma

Por rios sem ponte, / Printre rauri fara poduri

Caminhais sozinhos. / In solitudine plimbandu-te.

Do vale à montanha, / Din vale la munte

Da montanha ao monte, / De la munte catre deal

Cavalo de sombra, / Calul din umbra

Cavaleiro monge, / Cavalerul calugar

Por quanto é sem fim, / Nemuritor

Sem ninguém que o conte, / Si nejudecat de nimeni

Caminhais em mim. / In mine plimbandu-te."

Do Vale à Montanha - publicata 1932 -
Fernando Pessoa

Vinovata ?!

Sunt in fata intrarii in incaperea Nevinovatiei ! Ei, aceeasi prea vechi martori ingropati ai culpabilitatii mele, imi verifica si acum actele expirate si isi imagineaza ca tot ei vor fi perpetuu in masura sa-mi elibereze biletul de voie, sa-mi acorde accesul la…nerecunoasterea culpei ! Ca ei mai pot folosi inca vergeaua ce plesneste si frige podul palmei care se racoreste pe fierul bancii de clasa a patra ! Isi imagineaza ca din blocul de desen pocnit in cresterul capului unei fetite cu par balai va aluneca pe parchetul soios al clasei, floarea soarelui lui Van Gogh…

Intre prima si a doua clipa

In mine gasesc doar o fasie de pamant pe care se iau la intrecere virulente potente. Fasia e ingusta, iar posibilitatile, infinit de multe, se intersecteaza haotic, se imbrancesc, se calca in picioare.

Este noapte. Simt in buzunar greutatea clepsidrei, iar Consistenta Clipei ce ma parcurge chiar acum, pe acest trotuar, sub acest felinar stins, pare totusi plina ochi de mirajul urmatoarei clipe care abandoneaza trotuarul si se intinde in bezna pe mijlocul strazii, intuind aventura in lumina stridenta a farurilor care vor frana intr-un scartait disperat sau care, dimpotriva, vor trece in viteza, fara sa simta naluca de sub roti…